Inainte de a fascina renasterea si modernitatea europeana, tema
labirintului a reprezentat una dintre temele recurente ale
imaginarului angajat de discursul teologiei crestine. De la
antichitatea tarzie pana la finalul evului mediu, imaginea
labirintului a fost pusa in circulatie ca pentru a sugera asumarea
efortului ascensional si unificativ al intalnirii cu Dumnezeu.De
asemenea, ea a fost folosita si pentru a indica modul in care
trebuie gandita relatia cu un Dumnezeu care se reveleaza in
ascunderea sa si se retrage in chiar momentul aratarii sale. In
conferinta pe care Andrei Gaitanaru o propune, va fi schitat modul
in care tema labirintului a ajuns sa conteze atat de mult pentru
imaginarul lumii crestine incat nu doar ca a devenit simbol
predominant al catedralelor occidentale, ci a influentat si
receptarile ulterioare ale cesteia in imaginarul european.
Sebastian Grama crede ca sa prezinti „simplu si direct” o
conferinta despre labirint este ca si cum ai spune: „Aceasta
propozitie este in limba chineza”. Sau, pentru a ne exprima ideea
si mai clar, este ca si cum ai spera ca poti convinge pe cineva sa
asculte un concert de Bach fluierandu-i (drept exemplu) o piesa de
muzica usoara.
Miza conferintei este – tocmai – sa aratam ca nu doar domeniile
cunoscute si indeobste recunoscute drept „complicate” (filosofie,
teologie, retorica, arte… ) sunt strabatute de labirinturi. Sa
aratam ca si „imediatul” ascunde coridoare innodate, bucle si
despartituri neasteptate. Includem in „imediat” sexul, bucataria,
moda vestimentara, ba chiar si felul de a ne raporta la propriul
corp. Cu alte cuvinte, civilizatia incepe cu complicarea. Daca
admitem ca intre un animal mort si o rata cu portocale gatita la
Paris exista o diferenta, atunci trebuie sa admitem si ca
labirintul face parte din structura civilizatiei.
Iata ceea ce ne propunem sa aratam.
Data: 18 Noiembrie, Ora: 19:00
Varsta minima: 18 ani
Cost: 30 lei, cost studenti: 25 lei
Locul desfasurarii: Carturesti Verona – Mansarda